Comunicat de Presă
O persoană fizică a sesizat Autoritatea de Supraveghere asupra faptului că sunt publicate date cu caracter personal (respectiv poze, informaţii false şi defăimătoare) pe mai multe pagini web, de către o persoană necunoscută. Datele se refereau la presupuse acuzaţii ce vizau o relaţie între petent şi o persoană de sex feminin din mediul virtual.
Aceste acuzaţii, susținea petentul, i-au cauzat prejudicii grave de imagine.
Ulterior, prin Raportul Comisiei de Etică a Universităţii al cărui cadru didactic este petentul, faptele s-au dovedit a fi nereale, nefondate şi neprobate, astfel că persoana vizată s-a adresat Google Inc. din Statele Unite ale Americii cu solicitarea de a şterge datele sale cu caracter personal din motorul de căutare.
Pentru unele dintre link-uri, Google Inc. i-a răspuns petentului că se lucrează la blocarea link-urilor referitoare la numele său, însă pentru alte link-uri cererea a fost respinsă pe motivul că articolele de presă publicate în motorul de căutare au legătură cu chestiuni de interes public legate de viaţa personală a petentului, iar informaţiile sunt de interes public.
Autoritatea de Supraveghere a analizat plângerea persoanei vizate și documentele doveditoare, a constatat faptul că aceasta este întemeiată și a solicitat Google Inc. să șteargă o serie de link-uri indicate.
Google Inc. a refuzat să dea curs solicitării Autorității de Supraveghere și a atacat în instanță actul prin care i se cerea ștergerea link-urilor, susținând că ”Societatea nu a fost informată nici cu privire la conținutul concret al petițiilor soluționate, nici cu privire la considerentele avute în vedere de autoritate la emiterea adresei”.
De asemenea, Google Inc. a ”considerat totuși că nu se impune eliminarea unor rezultate ale căutărilor referitoare la numele petiționarului...”, raportat la caracterul informativ, respectiv jurnalistic al rezultatelor căutării, statutul de persoană publică și implicată politic al petiționarului, precum și faptul că acesta prestează o activitate de interes public.
Instanța (Curtea de Apel București) a respins cererea Google Inc., confirmând astfel argumentele Autorității de Supraveghere potrivit cărora plângerea persoanei vizate era întemeiată.
Astfel, instanța a constatat faptul că, ”strict teoretic, petentul se încadrează în categoria persoanelor ce au avut un rol în viața publică, dar la acest moment, al judecării prezentei cauze, acest rol nu este dovedit a se fi perpetuat”.
De asemenea, instanța a apreciat că pentru dezlegarea problemei, esențiale sunt două aspecte, și anume dacă datele a căror de-listare se solicită sunt exacte și actuale.
Cu privire la exactitatea datelor, instanța a reținut faptul că prin hotărârea Comisiei de Etică a Universităţii al cărui cadru didactic este petentul, s-a arătat că ”s-au dovedit a fi nereale, nefondate şi neprobate acuzaţiile aduse persoanei vizate”.
Astfel, instanța a statuat faptul că ”raportat la soluția la care a ajuns un for decizional al Universității (...), se impunea ca reclamanta (Google Inc. – subl. ns.) să dea curs cererii petentului de ștergere a linkurilor respective, întrucât persoana vizată s-a dovedit a fi nevinovată. Mai mult, persoana vizată a avut de suferit deja prejudicii de imagine prin faptul că mass-media, înainte de a se pronunța un for decizional asupra vinovăţiei sau nevinovăţiei acesteia, a dat publicității, în mediul virtual, unele știri care au condus deja la atingeri aduse vieții intime, familiale și private a petentului. Or, în măsura în care persoana vizată s-a dovedit că nu este vinovată de acuzațiile care i s-au adus, și chiar și mass-media a publicat informații cu privire la Raportul Comisiei de Etică al Universităţii (...), nu mai există niciun motiv întemeiat ca informațiile în cauză să fie expuse în mediul on-line la infinit, fără să se ia măsura ștergerii lor.”
Cu privire la caracterul actual al datelor, instanța a reținut că, ”(...) dacă la momentul publicării acestor informații, pentul avea calitatea de cadru didactic universitar, precum și pe aceea de candidat la funcția de primar (...), precum și la demnitatea de senator (...), la momentul de față aceste calități nu se mai mențin (...); de la data producerii presupuselor evenimente, anul 2013, au trecut mai bine de 3 ani, astfel că necesitatea informării publicului după acest timp nu mai apare ca fiind la fel de justificată”.
De asemenea, instanța a mai reținut faptul că ”aceste informații nu sunt din categoria celor făcute public manifest de persoana vizată cum sunt cele din CV-ul acesteia sau imaginea făcută publică în contextul alegerilor electorale din anul 2012, astfel că nu se mai justifică menținerea lor în sistemul de evidență a motorului de căutare. Prin publicarea pe Internet, datele personale devin accesibile unui număr nedefinit de persoane, iar în aceste condiţii persoana vizată nu are cunoştinţă de entităţile care preiau, ulterior, informaţiile cu privire la persoana sa şi de modul cum le utilizează mai departe. Impactul potențial al mijlocului de comunicare utilizat are o importanță deosebită, astfel că publicarea unor știri în mediul on-line are un impact mult mai mare decât în presa scrisă, având un efect mai rapid și mai puternic în ceea ce privește difuzarea informațiilor și preluarea ulterioară a acestora de către diverse entități.”
Totodată, instanța a statuat faptul că ”Interesul persoanei vizate de a obţine ştergerea datelor sale personale dezvăluite pe Internet prevalează asupra interesului economic al operatorului de a publica datele, așa cum a reținut și CJUE în Cauza C‑131/12.”, astfel că ”nu se aplică excepția reglementată de art. 5 (2,e) din Legea nr. 677/2001” (subl. ns. - prelucrarea datelor în vederea realizării unui interes legitim al operatorului sau al terțului căruia îi sunt dezvăluite datele, cu condiția ca acest interes să nu prejudicieze interesul sau drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei vizate).
Birou juridic şi comunicare
